Spaghetti cu sos de avocado și lămâie, fără gluten

2014-09-19 10.23.20 1 v1

Mi-au trebuit doi ani și șapte luni ca să urc o rețetă de paste. Wut?! Mi-au trebuit doi ani și șapte luni ca să urc o rețetă de paste? Voi scrie rândurile astea cu toată rușinea (și am destulă pentru o singură persoană), dar sper că voi reuși să mi-o spăl omenește și-o să vă cadorisesc cu cea mai bună variantă pe care am testat-o în ultima perioadă. Sănătoasă, delicioasă, rapidă și sățioasă, porția asta de spaghetti e tot ceea ce are nevoie cineva care dispune de prea puțin timp în bucătărie, iar aici mă voi include și pe mine, judecând după ultima perioadă în care numai în bucătăria mea n-am fost găsită.

Continuă lectura

Stir fry cu mazăre proaspătă și noodles de dovlecel și morcov

Photo2183iii

Ultimile luni din viața mea au fost, în același timp, haos și binecuvântare. Și, atunci când mă aflu în toată vâltoarea aia, tind să uit de mine dând vina pe lipsa de timp. Pentru astfel de situații am, de multe ori, și soluții rapide. Totul e să-mi amintesc. Atunci când vine vorba de foame e destul de simplu. O bucată de brânză cu ulei de măsline și busuioc și-un colț de pâine se găsesc întotdeauna în casă ca să-mi potolească foamea dacă sunt pe fugă ori mă văd nevoită să prânzesc în fața laptopului. Dar, de multe ori, simt nevoia de ceva cald în stomac ca să simt că prind putere și că m-am hrănit corespunzător. Printre cele mai simple variante ale mele sună așa: arunc un număr de legume într-o oală, spice-uri și lapte de cocos și, cât timp eu mă schimb din hainele de peste zi și-mi curăț fața, aragazul meu face un curry de toți banii. Pastele și orezul sunt salvatoare, un stir fry e hrană divină pentru papilele mele, dar atunci când vreau și rapid, și cald, și legumă și textură, dar să nu fie carbohidrat din grâne la mijloc, BAM! noodles din legume. Nu tu încălzit apă, nu tu înmuiat noodles în apă, nu tu scurs noodles de apă. Doar legume proaspete din piață, o ustensilă de tăiat legumele julienne, sosuri și uleiuri de calitate, fără ingrediente ascunse. Și motto-ul sezonului: urfa cu orice.

Continuă lectura

Chana Masala cu Nucă de Cocos pentru Mixtopia

IMG_4960ed

La câteva frânturi de vis după ce am scos Fauna în lume s-o cunoască, s-o iubească tot poporul, primeam cea mai frumoasă invitație de la Mixtopia. Am tras aer în piept, mi-am deșirat sufletul cu rânjetul pe buze larg și mă voi bucura teribil să aflu c-am lăsat în urma mea foloase sau măcar o vorbă bună vreunui suflet nezâmbit. Totodată cu primul inteviu din viața mea frugală de blogăr am încropit o masă pe care să o iubească și alții așa cum numai eu știu s-o iubesc. Totul ca să constat că nu-și găsește locul pe masa noastră pe-atât de des pe cât mi-aș fi dorit, atât de multe lucruri vreau să încerc în bucătărie. Cireașa de pe tort sau, mai bine punctat, pulpa de cocos de pe năut, e folosirea cocosului proaspăt de pe nucă în locul mai tradiționalului lapte de cocos la borcan sau la conservă. Asta și sucul de roșii făcut de mama la ceaun în curte din roșii crescute cu mana ei. Să-mi spuie mie cineva că mor vegetarienii extremiștii nebunii de malnutriție că le-arăt eu lor  le stuchi în senviș   le râd în față   plâng  mănânc tot din farfurie  cine își mai bate capul!

Continuă lectura

Ce facem cu pulpa? Chec umed cu fulgi de cereale, mere și miere (de post)

Photo1509

Atunci când m-am apucat să fac minunăția asta, am pornit la drum cu alte gânduri. Primul dintre ele a fost impulsul meu mic-dejunian de a bea un suc proaspăt stors de mere, din merele pe care le-am  le-au cules au fost culese acum o lună din grădina bunicii din Bârlad și încă așteaptă mai mult decât să le ameninț cu un ocazional crumble fâstâcit în prag de weekend. M-am mai repetat probabil și o s-o mai fac de va fi nevoie, dar nu îmi place chiar deloc să irosesc mâncare, chiar dacă se mai întâmplă să refuze Emi să termine oala de supă  să uit de pungile cu buruieni din frigider să mai arunc resturi uneori, așa că, pusă în situația de a avea un compartiment plin ochi cu pulpa rămasă de la mere, mai că mi se rupea sufletul.

Continuă lectura

Supă cremă de cartofi și linte roșie

Photo1048txt

 

În universul meu, toamna a fost mereu învăluită de o vrajă aparte. Dincolo de genericul „primăvara este anotimul renașterii, al noului”, toamna a însemnat pentru mine totdeauna primul pas din lungul șir de întâmplări ce va să fie odată cu prima frunză așternută pe pământ și primul val răcoros pe pielea palidă și vie. Noul și vechiul simultan, împletit sonor, melodios, în frig cărunt de Moldovă.
Pe lângă fiorul rece de pe șina spinării care anunța începutul școlii mai aprig decât clinchetul grăbit de clopoțel sau vizitele la librăria Salamandra cu mirosul ei înfiorător, frunzos de caiete încă nescrise de mate care mă vor fi așteptat amenințător pe biroul bej făcut la comandă din camera din spate de la bunica din anii cei dintâi de școală, singurul lucru mai aspru putea fi doar gândul la cele două ore de teorie-solfegii-dicteu petrecute joia după masă din schimbul doi, când învățau rebelii, cei mai mari din școală. Mă simțeam jecmănită de timp liber pe atunci. Atunci a încolțit și chiulul în inima mea. Le-aș aduce înapoi pe toate astăzi, când bâjbâi printre rafturile de cunoștințe, undeva între terțe și armonii. Le-aș iubi soios, flămând, cu pâine și ore suplimentare de flaut. Tot după masă, tot în clinchetul rebelilor din schimbul doi.

Continuă lectura

Smoothie din castravete, măr și mentă

Photo1320

Photo1313

Photo1310

Photo1324

Continuă lectura

Smoothie din castravete, mar si banane

Acum vreo luna incercam sa tin un Jurnal de Primavara care a esuat cu brio. Imi promiteam pe atunci saptamani de cura cu smoothie-uri fantastice la micul dejun si-o curatare totala minte-trup. Rauri de sirop de agave si lapte de migdale, cum s-ar zice. But then Easter happened. Nu pot spune ca m-am imbuibat hidos. Am fost la fel de ponderata (ca si cum asta e un cuvant de-acolo de unde vin eu) ca in orice alta zi, a fost primul meu Paste fara carne, mi-am urmat cursul zilnic ca si cum mieii nu ar fi behăit traditional in farfurii cu un etaj mai jos, dar asta este cu totul si cu totul asta discutie. Doua oua cu mustar recunosc ca am ciocnit, je suis Vinovățilă. Trebuie sa mai notez faptul ca e destul de dificil sa tii o cura de smoothie-uri atunci cand mergi in vizite departe de casa. Pana cand voi relua jurnalul cu pricina si imi voi bate-n cuie un nou acoperis in noua casa ce va fi, voi raporta din bucatarii cu imprumut.  Sa ne fie scuzat!

Continuă lectura

Salata de naut cu untisor si leurda

Photo0614

Asta o sa fie tare scurta. Salata am pregatit-o prin ajun de weekend, inainte sa ma scufund in pretiosul Cluj cu a lui vărzărie, munti de cartofi prajiti si junk, asa ca de deplasare si sa ma dreg cu spicy chai in Samsara, cea mai chill ceainarie din sistemul nostru solar. Eu fiind extrem de prietenoasa cu conexiunea, dar mai mult din strafundul canapelei mele sau canapelei prietenilor, atunci cand mi se permite sa le mangai obsesiv wi-fi-ul, am ajuns sa va impartasesc reteta asta extraordinar de comoda, deloc pretentioasa si sanatoasa, de altfel, abia acum.Toate bune, doar sa va grabiti sa mai gasiti prin piete verdeturile de primavara.

Photo0608

Continuă lectura

Gulas cu legume [vegan]

IMG_4481

 

E cinci dimineata, ghicesc eu fara sa ma mai uit la ceas. Ma gandesc doar la mancare, ma gandesc la muffins-urile cu cascaval si ciuperci ce zac in frigider proaspat impachetate pentru micul dejun (o sa va povestesc curand si despre ele). Tot ce stiu e ca sunt delicioase si ca eu ma gandesc doar la mancare. Am gustat una mai devreme, zdravan unsa cu mustar. In secret doream vreo trei, m-am capatat cu una. Cum sa scriu eu despre gulas cand tot ce stiu este ca-i cinci si eu visez la trei muffins-uri? Cinci, una, trei. Dar o sa scriu cu inima-n dinti, ca altceva chiar ca nu mai imbuc in noaptea asta. Trei, doi, unu:

Dragul meu, daca citesti asta si de dimineata nu mai este mic dejun in frigider, sa stii ca nu raspund pentru faptele mele, pe cuvant!

Gulas. Nu imi amintesc sa fi mancat vreodata in existenta mea carnivora, deci nu pot sa compar. Am mirosit, vazut, pipait, dar deja nu mai pofteam cărnet (cărniţă, carne). Pot doar sa spun ca fratele sau vegan a fost delicios. Delicios – satios – divin – delicios – satios – divin – sanatos. Hai sa fie asta mantra!

Voi fi la obiect. La obiect, ori ma voi duce direct pe subiect. Pe muffins adica.

Continuă lectura

Falafel in lipie dupa reteta libaneza

IMG_4410

IMG_4409

IMG_4415

IMG_4421

Inca din clipa in care m-am decis sa imi modific rutina alimentara, am constientizat care sunt alegerile nesanatoase care ma impiedica sa ma simt intru totul bine si am inceput sa renunt, rand pe rand, la carnuri obiceiurile proaste, nautul mi-a devenit tovaras de nadejde la drum lung. Pentru asta lui John trebuie sa ii multumesc, caci ea mi-a servit drept inspiratie ca sa fac pas dupa pas dupa pas. Iti multumesc, pisico!

Nu o sa va tin acum teorii despre efectele carnii asupra organismului sau in ce legatura se afla cu nivelul de aciditate din corp si aparitia cancerului, nu o sa justific sau sa blamez, dar pot sa va insir trei vorbe despre un aliment care, cel putin la noi, este destul de usor trecut cu vederea, avand in vedere faptul ca reprezinta o reala sursa de sanatate. Doamne, ce scortoasa sunt!

Cert este ca nautul, in orice maniera ar fi preparat, este intotdeauna o varianta vitala pentru cei ce aleg sa renunte la carne. Este bogat in proteine, zinc, acid folic (din complexul B-urilor), magneziu, calciu, fier, fosfor (la un nivel ce se apropie de cel al iaurtului si laptelui), potasiu, sodiu, ofera un aport ridicat de energie si poate ajuta la diminuarea colesterolului din sange.

Unde mai pui ca este delicios si versatil, potrivit pentru oricine tine un regim alimentar, urmeaza o dieta sau se afla in post. De la o simpla salata de naut inmuiat, la hummus, supa, tapas, chana masala, leblebi sau falafel si lista continua.

Falafel. Origini incerte, cel mai probabil Egipt, mancare nationala a israelienilor, egiptenilor si palestinienilor, ajuns street food la nivel de Orient Mijlociu, adoptat de evrei, vegetarieni de pretutindeni, McDonalds (vezi McFalafel), ramble ramble.

Retete sunt multe si variate. Am rasfoit prin tot ce se putea rasfoi, am navigat peste tot pe unde se putea naviga vreodata, doar ca sa zabovesc tot in biblioteca printre rafturile sufrageriei. La botul calului, cum s-ar spune. Si pentru ca sunt pretentioasa din cale-afara si oareșcum fixista, am luat o reteta dintr-o carte cu bucate libaneze scrisa de Rain Delaney si Hannah Green pe care am adoptat-o si adaptat-o propriului gust si simt, dupa cum urmeaza:

Ingrediente (8-10 portii):

Chiftele:

  • 500 g naut
  • 1 cartof rosu
  • 1 ceapa alba
  • 4 catei usturoi
  • 1 lingurita coriandru macinat
  • 1 lingurita chimion
  • 1 lingurita curcuma (turmeric)
  • 1 varf cutit ardei cayenne
  • 1 lingura faina alba de grau
  • 1 lingura apa minerala
  • 3 linguri seminte de susan
  • ½ legatura patrunjel
  •    sare
  •    piper

Umplutura lipie:

  • salata verde
  • rosii
  • tahini (pasta de susan)
  • patrunjel proaspat
  • castraveti murati

+ lipii

Precizez ca pentru reteta aceasta trebuie sa va ajutati de un robot de bucatarie sau blender. Alta cale nu exista.

Nautul a stat la inmuiat intr-un vas cu apa rece, de cu o seara inainte. As spune ca trebuie sa stea macar 12 ore.

Am decojit cartoful, ceapa si usturoiul. Daca folositi un robot de bucatarie, puteti taia legumele in doua, maxim patru. Mai dificil si migalos va fi cu blenderul, precum in cazul meu.

Am scurs nautul, l-am spalat bine si l-am dat prin blender impreuna cu cartoful, ceapa si usturoiul. Aici recomand sa lucrati in mai multe transe, caci blenderul nu va face fata unei cantitate mari de naut datorita duritatii. Pentru a ajuta lamele sa se miste, puteti adauga cateva picaturi de zeama de lamaie, nu multa si niciodata apa. Nu am maruntit totul foarte mult, ci doar cat sa ajunga la consistenta cuscus-ului pentru a savura chiftele texturate, nu gumate.

Am mai gasit retete care presupuneau fierberea nautului, pe care nu o recomand. Chiftelele se vor dezintegra in procesul de prajire, iar nautul isi va pierde din nutrienti fiind supus unui proces termic in plus, de altfel inutil.

Am amestecat intr-un bol incapator compozitia de naut si condimentele, semintele de susan, patrunjelul tocat marunt si faina de grau. De apa minerala am avut nevoie mai tarziu. Am acoperit bolul cu folie alimentara si l-am bagat in frigider aproximativ doua ore pentru a lasa mixtura sa se inchege.

Dupa ce s-a scurs timpul, am adaugat lingura de apa minerala, am amestecat bine si am inceput sa formez bile pe care le-am turtit usor in palma. Am incins ulei (puteti folosi orice ulei vegetal va este pe plac, preferabil cu un punct ridicat de ardere, caci veti avea mult de prajit si nu veti vrea sa va intoxicati ori sa schimbati uleiul intre reprize; uleiuri ideale sunt cele de rapita, palmier, orez, porumb, susan) intr-o tigaie adanca si le-am prajit in transe. Sunt gata in 5-7 minute la flacara medie spre mica, intoarse pe ambele parti. Trebuie sa capete o culoare brun-aurie.

Am servit chiftelele de naut invelite in lipii arabesti unse cu hummus pe interior impreuna cu salata verde, felii de rosii, castraveti murati, frunze proaspete de patrunjel, totul stropit cu tahini. Daca vi se pare prea greoi de unul singur, puteti combina tahini cu iaurt si va iesi un sos delicios.

O alta varianta de servire la clasicul infasurat-tip-shaworma, este cea traditionala si mai putin cunoscuta si practicata la noi de a taia o lipie in doua bucati si de a o folosi pe post de buzunar pentru ingrediente. E o varianta grozava, mai ales daca lipia este putin mai groasa.

Voua cum va place sa serviti un falafel? Folositi alte variante de preparare sau garnisire?