Chili de fasole pestriță cu merișoare pentru zile răcoroase

10575909_804322242932817_1602106633_n

Nu știu dacă să încep prin a povesti cum am fiert niște mânuțe de fasole veche de la doișpe noaptea până în zori printre ațipiri, episoade din Friends care să mă mențină, chipurile, trează (căci de cele mai multe ori mă surprind gătind, măturând firimituri și cu chef de scris musai după miezul nopții) și pene de curent, bâjbâind stupid și stângaci cu o lumânare pe lângă aragaz ca într-un sketch de Monty Python, sau să va spun ce bucurie am avut, trezindu-mă a doua zi, să constat că vremea de afară s-a aliniat perfect cu mâncarea asta ușor picantă, sățioasă și catifelată pentru vremuri răcoroase de început de toamnă, cu bătăi de frunze-n geam, în care tot ce vrei să faci e să pui pe tine înc-un strat și o pisică-n poală și să nu transpiri festiv ca un miez de cozonac încins, proaspăt rupt pe un ștergar la țară.

Continuă lectura

Anunțuri

Chana Masala cu Nucă de Cocos pentru Mixtopia

IMG_4960ed

La câteva frânturi de vis după ce am scos Fauna în lume s-o cunoască, s-o iubească tot poporul, primeam cea mai frumoasă invitație de la Mixtopia. Am tras aer în piept, mi-am deșirat sufletul cu rânjetul pe buze larg și mă voi bucura teribil să aflu c-am lăsat în urma mea foloase sau măcar o vorbă bună vreunui suflet nezâmbit. Totodată cu primul inteviu din viața mea frugală de blogăr am încropit o masă pe care să o iubească și alții așa cum numai eu știu s-o iubesc. Totul ca să constat că nu-și găsește locul pe masa noastră pe-atât de des pe cât mi-aș fi dorit, atât de multe lucruri vreau să încerc în bucătărie. Cireașa de pe tort sau, mai bine punctat, pulpa de cocos de pe năut, e folosirea cocosului proaspăt de pe nucă în locul mai tradiționalului lapte de cocos la borcan sau la conservă. Asta și sucul de roșii făcut de mama la ceaun în curte din roșii crescute cu mana ei. Să-mi spuie mie cineva că mor vegetarienii extremiștii nebunii de malnutriție că le-arăt eu lor  le stuchi în senviș   le râd în față   plâng  mănânc tot din farfurie  cine își mai bate capul!

Continuă lectura

Falafel in lipie dupa reteta libaneza

IMG_4410

IMG_4409

IMG_4415

IMG_4421

Inca din clipa in care m-am decis sa imi modific rutina alimentara, am constientizat care sunt alegerile nesanatoase care ma impiedica sa ma simt intru totul bine si am inceput sa renunt, rand pe rand, la carnuri obiceiurile proaste, nautul mi-a devenit tovaras de nadejde la drum lung. Pentru asta lui John trebuie sa ii multumesc, caci ea mi-a servit drept inspiratie ca sa fac pas dupa pas dupa pas. Iti multumesc, pisico!

Nu o sa va tin acum teorii despre efectele carnii asupra organismului sau in ce legatura se afla cu nivelul de aciditate din corp si aparitia cancerului, nu o sa justific sau sa blamez, dar pot sa va insir trei vorbe despre un aliment care, cel putin la noi, este destul de usor trecut cu vederea, avand in vedere faptul ca reprezinta o reala sursa de sanatate. Doamne, ce scortoasa sunt!

Cert este ca nautul, in orice maniera ar fi preparat, este intotdeauna o varianta vitala pentru cei ce aleg sa renunte la carne. Este bogat in proteine, zinc, acid folic (din complexul B-urilor), magneziu, calciu, fier, fosfor (la un nivel ce se apropie de cel al iaurtului si laptelui), potasiu, sodiu, ofera un aport ridicat de energie si poate ajuta la diminuarea colesterolului din sange.

Unde mai pui ca este delicios si versatil, potrivit pentru oricine tine un regim alimentar, urmeaza o dieta sau se afla in post. De la o simpla salata de naut inmuiat, la hummus, supa, tapas, chana masala, leblebi sau falafel si lista continua.

Falafel. Origini incerte, cel mai probabil Egipt, mancare nationala a israelienilor, egiptenilor si palestinienilor, ajuns street food la nivel de Orient Mijlociu, adoptat de evrei, vegetarieni de pretutindeni, McDonalds (vezi McFalafel), ramble ramble.

Retete sunt multe si variate. Am rasfoit prin tot ce se putea rasfoi, am navigat peste tot pe unde se putea naviga vreodata, doar ca sa zabovesc tot in biblioteca printre rafturile sufrageriei. La botul calului, cum s-ar spune. Si pentru ca sunt pretentioasa din cale-afara si oareșcum fixista, am luat o reteta dintr-o carte cu bucate libaneze scrisa de Rain Delaney si Hannah Green pe care am adoptat-o si adaptat-o propriului gust si simt, dupa cum urmeaza:

Ingrediente (8-10 portii):

Chiftele:

  • 500 g naut
  • 1 cartof rosu
  • 1 ceapa alba
  • 4 catei usturoi
  • 1 lingurita coriandru macinat
  • 1 lingurita chimion
  • 1 lingurita curcuma (turmeric)
  • 1 varf cutit ardei cayenne
  • 1 lingura faina alba de grau
  • 1 lingura apa minerala
  • 3 linguri seminte de susan
  • ½ legatura patrunjel
  •    sare
  •    piper

Umplutura lipie:

  • salata verde
  • rosii
  • tahini (pasta de susan)
  • patrunjel proaspat
  • castraveti murati

+ lipii

Precizez ca pentru reteta aceasta trebuie sa va ajutati de un robot de bucatarie sau blender. Alta cale nu exista.

Nautul a stat la inmuiat intr-un vas cu apa rece, de cu o seara inainte. As spune ca trebuie sa stea macar 12 ore.

Am decojit cartoful, ceapa si usturoiul. Daca folositi un robot de bucatarie, puteti taia legumele in doua, maxim patru. Mai dificil si migalos va fi cu blenderul, precum in cazul meu.

Am scurs nautul, l-am spalat bine si l-am dat prin blender impreuna cu cartoful, ceapa si usturoiul. Aici recomand sa lucrati in mai multe transe, caci blenderul nu va face fata unei cantitate mari de naut datorita duritatii. Pentru a ajuta lamele sa se miste, puteti adauga cateva picaturi de zeama de lamaie, nu multa si niciodata apa. Nu am maruntit totul foarte mult, ci doar cat sa ajunga la consistenta cuscus-ului pentru a savura chiftele texturate, nu gumate.

Am mai gasit retete care presupuneau fierberea nautului, pe care nu o recomand. Chiftelele se vor dezintegra in procesul de prajire, iar nautul isi va pierde din nutrienti fiind supus unui proces termic in plus, de altfel inutil.

Am amestecat intr-un bol incapator compozitia de naut si condimentele, semintele de susan, patrunjelul tocat marunt si faina de grau. De apa minerala am avut nevoie mai tarziu. Am acoperit bolul cu folie alimentara si l-am bagat in frigider aproximativ doua ore pentru a lasa mixtura sa se inchege.

Dupa ce s-a scurs timpul, am adaugat lingura de apa minerala, am amestecat bine si am inceput sa formez bile pe care le-am turtit usor in palma. Am incins ulei (puteti folosi orice ulei vegetal va este pe plac, preferabil cu un punct ridicat de ardere, caci veti avea mult de prajit si nu veti vrea sa va intoxicati ori sa schimbati uleiul intre reprize; uleiuri ideale sunt cele de rapita, palmier, orez, porumb, susan) intr-o tigaie adanca si le-am prajit in transe. Sunt gata in 5-7 minute la flacara medie spre mica, intoarse pe ambele parti. Trebuie sa capete o culoare brun-aurie.

Am servit chiftelele de naut invelite in lipii arabesti unse cu hummus pe interior impreuna cu salata verde, felii de rosii, castraveti murati, frunze proaspete de patrunjel, totul stropit cu tahini. Daca vi se pare prea greoi de unul singur, puteti combina tahini cu iaurt si va iesi un sos delicios.

O alta varianta de servire la clasicul infasurat-tip-shaworma, este cea traditionala si mai putin cunoscuta si practicata la noi de a taia o lipie in doua bucati si de a o folosi pe post de buzunar pentru ingrediente. E o varianta grozava, mai ales daca lipia este putin mai groasa.

Voua cum va place sa serviti un falafel? Folositi alte variante de preparare sau garnisire?