Despre The Big Lunch și prânzul meu cu prieteni

the-big-lunch-bucuresti

sarea-poster-02-blog.jpg

Acum două săptămâni pe vremea asta mă rugam, în timp ce împachetam tacâmuri și făceam dressingul pentru salata dulceagă de cuscus cu linte și stafide, să nu plouă și să ajung la timp pe Stefan cel Mare. Mă așteptau zece oameni mai mult sau mai puțin înfometați, dornici să contribuie cauzei despre care le-am povestit cu drag.

Continuă lectura

Fauna din grădina mamei

IMG_7997iii

IMG_8030iii

Încă de când a venit vara am așteptat momentul ăsta. Momentul în care pomii vor atârna, grei de fructe, albinele vor sta roi în preajma petalelor diafane, tufele de mure vor fi ‘nmiresmate și totul va fi verde-roditor. Nu doar ca să dansez eu tribal în jurul mesei din bucătărie după câteva ore petrecute prin piață, ci ca să surprind, pentru încântarea multora, ceea ce bucură ochii mei vară de vară: grădina mamei verde, luxuriantă, rustică, împodobită cu giuvaiere de sănătate și poteci pietruite sau bătătorite sub picior.

Continuă lectura

Ghivecele cu sistem de autoumidificare – Giveaway Dor de Verde – Giveaway Încheiat

IMG_5940ii

IMG_5874ii

Mereu am spus că nu există coincidențe și că tot ceea ce se întâmplă în viața noastră are un scop precis. Asta o să susțin cu pumnul strâns și bărbia ‘naltă toată viața mea de om. Pe Irina am cunoscut-o la ea în Timișoara în vara vieții mele, 2010. Am iubit-o din prima clipă și, deși nu ne-am mai văzut decât o dată, fugitiv, cu promisiunea să ne reîntâlnim curând, o simt aproape de inima mea, ca și cum ne-am avea ora noastră săptămânală de cafea cu biscuiți și râsete din toți rărunchii. Atunci când mi-a scris să îmi povestească despre proiectul ei de suflet,Dor de Verde, am știut de ce se-ntâmplă lucrurile și am rezonat.

Continuă lectura

Neputință, noi începuturi, Fauna.

fauna_2_vectorized

În tot timpul în care nu am scris pe blog m-am simțit cu musca pe caciulă. Mi-a fost dor și încă-mi e. Am sperat la o zi ca asta, zi în care să îmi spăl păcatele și să am pe unde scoate cămeșa, zi în care să-mi reabilitez prenumele și reputația de leneș. În timpul ăsta tot aici am fost, în fața monitorului, făcându-mi norma de seriale pe solarmovies și îmbucând hulpav ce-mi mai trece prin tigaie în timp ce mă lupt cu blocajul de a așterne vorbe frumoase pentru cui i-e dat să le citească.

Continuă lectura

I se scurse vara printre dește precum balta printre pește

Photo1286

Photo1362

Photo1366

Continuă lectura

Chiftele cu ciuperci de pădure, dovlecel și nucă. Memorii pentru Geta

Dragă jurnalule,

Zău dacă nu, sunt în zona crepusculară, căci e primul weekend petrecut cu mama în care nu insistă să-mi vâre-n farfurie vreun pulpan. Exceptand strecuratul de șunculiță în mancarea de ciuperci. Așa, să-i dea gust. Șunculiță în supe, șunculiță în tocane, șunculiță în … cozonac, poate? Dar cum nu fu vina ei, se iartă. Și mama e carnilover delegat, plămadită și dospită în inimă moldovinească de țară românească, din familie carnivorească cu tradiții cârnățărești și fripturești din mamă-n fiică până-n fiica a de față, deși se jură că ar vrea s-o ardă light. Dar nu poate.

Bunica mia m-a dus de mică la cuțitărit de Ignat ca să-mi arate cum e cu viața porcească și cum arată de fapt moartea cu coasa, draga de ea. Magazinul de carne la care lucra pe când eram eu o chiflă mică de om, bastonaș pe caiet cu liniatură tip I, era a doua mea casă, doar că mai fun.

Continuă lectura

În loc de Street Delivery*

Photo0826ed

Photo0854ed

Photo0868ed

  • Fotografii lăsate la dospit, sandvisuri uitate-n telefon, weekend cu mama, cele mai bune trei oale de ciuperci proaspăt culese din pădure, jumătate de borcan de gem înfulecat pe nerăsuflate si cu ochii atarnand pe-afara, primele ridichi culese din grădină. Papuci de plastic uzi, pământul sub picioare și coacăze așteptând culegători. În loc de Street Delivery ziua unu’  doi.

Se Gătește-n Suburban

1

PicMonkey Collage

M-am mai batut eu cu pumnii in piept si m-am mai autointitulat — căci, drept vorbind acum, ce coroană stralucește mai tare și mai tare decât cea brodată manual? – a se sesiza gluma cu tentă autocritică — pe propagandistul și puritanul habotnic al subculturii, dar nu cred că-mi dădea vreo cineva crezare. Ori poate cineva chiar m-a crezut, căci altfel nu stăteam acum scriindu-vă aste rânduri cu o răceala cruntă, un teanc de servețele si un bol de zmeură culeasă de mama din grădină. Sâc?

Continuă lectura

Ghid sumar al vegetarianului de Paste

Photo0761

Photo0737

20130502_201622

Continuă lectura

Secretul din gradina

IMG_4067

IMG_4064

 

Dupa ce veti fi citit aceste randuri, nu veti fi aflat despre cum se sadeste, hraneste si cultiva leguma, nu veti fi invatat sa afanati pamantul ori sa faceti topping plantelor si mai mult ca sigur nu va veti fi bucurat pentru frazele naucitoare in care voi fi parlamentat despre Cum se pun muraturi pentru iarna – Ghidul amatorilor, pentru ca nu am de gand. E inca iarna, e destul; iar eu muraturi mai am.

Aceasta este pledoaria mea pentru caldura, pumnul meu in masa pentru vara, lingura mea zdranganita in castron pentru rosii, busuioc, salate; flori, fete si baieti, festivaluri, cantareti.

Continuă lectura